“Anico, batute-ar sfantul

Cum iti bate fusta vantul”

(G. Toparceanu, “Povestiri de pe front” daca imi aduc bine aminte)

Mi-am amintit zilele trecute de o vacanta pe care am petrecut-o la mare la Mamaia, acum vreo o suta de ani. De fapt este vacanta pe care o tin cel mai bine minte dintre toate desi asta nu e mare lucru fiindca, copil fiind , am plecat in vacante cu parintii doar de vreo 3 ori. Deci nu am mare lucru de tinut minte.

Dar sa revenim. Adasar, vacanta asta o simt mereu proaspata. Imi amintesc niste detalii foarte precise desi cred ca nu aveam mai mult de 3-4 ani. Imi amintesc, de exemplu, ca intr-o seara am fost la un restaurant din Mamaia care avea terasa si o scena pe care se produceau « artisti ». Pe gardul care il inconjura erau pictate foarte kitch imagini idilice gen « O mie si una de nopti » : o turcoaica cu voal transparent peste buze care se uita sagalnic catre trecator, un imblanzitor de serpi, un covor zburator si nu mai stiu ce. Ca erau kitch acum, adult, imi dau seama. Atunci mi se pareau foarte frumoase. Stiu ca am stat la o masa aproape de scena, era multa lume, eu eram incantata, lumina o dadeau niste felinare de gradina (pe atunci nu era inca moda cu lumanarea romantica pe masa) si mancam piure de cartofi cu snitel pane. La un moment dat a intrat pe scena o tanti imbracata ca o turcoaica care a facut un dans din buric si un nene din public s-a dus de i-a bagat o suta de lei in chiloti. Jur pe rosu, asa s-a intamplat. Si stiu suma fiindca restul serii toata lumea din jur a comentat acest eveniment si mama a exclamat « ce magar ! i-a bagat o suta de lei in chiloti» . Apoi mi-am indreptat atentia catre masa de langa noi. Acolo erau doua cupluri. Imi amintesc ca unul dintre barbati avea mustata si un pic de chelie, asa, gen anii 80, avea un tricou in dungi alb si negru si era slabanog. Semana cu un tantar si fuma tacticos o tigara, probabil Kent din ala lung de se dadea spaga . Le povestea celorlalti despre cum a fost el odata la un restaurant si s-a intamplat un accident si s-a trezit cu tocanita in poala . Ceilalti radeau zgomotos si se amuzau si eu m-am gandit atunci ca e cea mai frumoasa seara din viata mea.

Plus ca snitelul era delicios, mama ce as manca acum un snitel adevarat , din pui adevarat, cu cartofi adevarati si nu OGM-uri si carnuri artificiale.

Au facut astia de la cantina spitalului un chestionar de satisfactie, ca cica sa stie si ei carevasazica daca consmatorul e multumit au ba. Ei bine,la cat sunt de inutil de politicosi francezii in anumite chestiuni, pe toti i-am auzit plangandu-se de una de alta despre mancare de la cantina dar cand fu vorba sa de o nota s-au gandit ca totusi sunt simpatice bucataresele, ca zambesc frumos, ca e curat si ca sunt conviinsi ca isi dau toata silinta. Deci ati inteles, tot ce pot sa le urez este sa le manance popoul bucatareselor (foarte simpatice de altfel) fiindca datorita lor o sa mananc la pranz aceeasi mancare insipida, incolora, inodora…

Am impresia ca astia de pe aici mananca orice fel de animal. Intr-o zi am avut la pranz carne de cangur. Que je mord aca nu, nici eu nu am crezut la inceput insa este 100% adevarat. Calul, mistretul, caprioara, prepelita sunt frecvente deci nici nu stiu macar de ce se mai mira ce fauna este sublima dar lipseste cu desavarsire. Cu aceste ingrediente in meniu ati spune ca ar trebui sa fie un ospat regesc. Ei bine, fac ce fac si reusesc sa le faca praf-pilaf si totul ia gustul eternului praz fiert sau fenouille (nush ce e ala, e un soi de ceapa mai lunguiata si mucilaginoasa).

Ba cica dau si specialitati. De o saptamana o tanti foarte simpatica incearca sa ma convinga sa mananc gura de bou. Deci nu limba, gura de bou. N-am mai cerut detalii dar ma tin tare, nu mananc gura nimanui.

Teoretic cu fructele nu prea ai cum sa o dai in bara. Si totusi ei reusesc sa gaseasca fructele cele mai mutante din supermarcheuri. Saptamana trecuta am avut trei zile leziuni pe limba de la un ananas foarte foarte acid si intr-o zi n-am reusit sa bag lingurita intr-un kiwi.

Cred ca daca ar fi vreo doua saptamani greva generala a magazinelor (lucru foarte posibil pe aci) si n-ar mai avea de unde sa cumpere mancare alsacienii s-ar uita cu jind si la Azorel.

Am zis ca inaugurez lista perlelor auzite prin garda. Castigatorul din spatamana asta este un nene care la 1 jumate noaptea, cand abia apucasem sa pui capul in perna pentru macar vreo ora, suna la psihiatrie si cere sa vorbeasca cu internul de garda URGENT. Ce era asa de urgent : sa ma intrebe daca eu cred ca canabisul ii face rau. Deci cum sa va spun domnule draga, nu stiu despre canabis dar eu v-as face foarte mult rau in momentul asta !

Inca nu avem inernet acasa asa ca am strans un pic de pe la vecin.

6:51 PM | 41 comentarii