Lunea, curs ATI de la 14 si lp de la 16. Curs optional, lp obligatoriu. Eu ajunga la 14:15 (rationament simplu : adica in timpul cursului, amfiteatru mare, silentios, nimeni nu m-a auzit). Hopa ! Nenea (sau tanti, ma rog) asistos a facut prezenta (la curs!). Ma duc la el in pauza sa ii explic ca am intarziat, la randul lui imi explica ca nu conteaza asta fiindca oricum cursul nu e obligatoriu si nu va tine seama de lista aia (atunci de ce ai mai facut-o ?). In aceeasi situatie se gasesc toti cei care au intarziat sau care au suntat cursul si au venit numai la lp. Trece timpul, vine sfarsitul de stagiu, cine credeti ca are o absenta de recuperat ? Raspuns evident. Azi l-am asteptat mai mult de o ora, timp in care nu mi-am luat cafea ca sa nu cumva sa apara si sa imi strice distractia. Cand m-am hotarat ca daca nu beau o cafea lesin de somn si mi-am luat un Saeco apare Prealuminosul. Am baut doua inghitituri fierbinti de mi-am distrus papilele gustative (l-am binecuvantat in gand pe asistos), imi pun repede halatul si dau sa intru. Ma striga, se uita la mine cu o uitatura din aia sictirita si imi zice ca pot sa plec. Am pierdut toata ziua ca sa se uite la mine ? Pai rezolvam cu webcamu, eventual faceam o poza de grup cu toti colegii mei care au beneficiat de acelasi tratament (se administreaza butonul, prietenii stiu de ce) si ne scutea de efort. Mare pisicher....

Am in fata un imens bol plin ochi cu capsune, rosii si pistruiate, dulci si parfumate. Intai le miros si ma mir cum de poate exista asa o aroma fina si jucausa apoi rontai una cate una pana o sa fac urticarie, as usual...si o sa arat, la randul meu, ca o imensa capsuna.

M-am hotarat. Ma duc intr-un varf de munte si ma fac pustnic. Odata cu insusirea acestei calitati deosebite, vor disparea toate problemele mele, de la cele mai banale (cu ce puii mei ma imbrac azi) pana la cele mai neplacute (i want to break free). O sa traiesc intr-o pestera scobita in stanca pe unde sper ca nu au ajuns golanii care scriu texte obscene pe pereti. Daca da, va trebui sa investesc un pic sa zugravesc pestera de pustnic mic si singur (pleonasm da-mi place), eventual sa ii dau o tencuiala, ce pisici, nu pot sa traiesc chiar in mizerie si lipsa totala de estetic. Poate ii dau si o culoare , un vert bouteille claire sau somon ceva dar in nici un caz albastru ca o sa ma deprime ori eu de asta fug. O sa folosesc pe post de luminatoare nu doua astre ci lumanari si ca sa nu stric bunatate de zugraveala am sa folosesc lumanari care nu afuma. Si daca tot dau banii pe ele, macar sa miroasa frumos asa ca bag banii in lumanari cu aroma de lacramioare, ca sa fiu in ton cu depresia. De mancat o sa mananc fructe salbatice si daca urca vreun turist mai rasarit o sa pretind, pentru rugaciunile mele, cate 200-300 de grame (modest, ce naiba!) de somon fumee, dar numai din cand in cand, in rest ma descurc cu merele padurete si perele malaiete dar nu in gura lui Natafleata fiindca nu ma simt ca atare. Poate doar cateodata. Hait, dar nu stiu daca sa imi iau cafea la mine sau nu, eu fara cafea nu pot trai dar uite ca nu stiu daca pustnicul modern are voie la cafea si daca tot imi iau cafea imi trebuie un ibric turcesc de arama cu maner de os si daca tot beau cafea in fiecare zi va dati seama ce miros imbietor o sa se prelinga de-a lungul creierilor muntilor si o sa atrag toti postasii din zona (sau, si mai rau, o sa ma viziteze prea des sclerozatu' ala de Mos Craciun) care vor insista sa imi aduca stiri din lumea lasata la ses si o sa imi strice meditatiile spirituale. Asa ca fara cafea. Cu ce ma imbrac ? Nimic mai simplu, o sa imi iau doua tinute: una de zi si una pentru evenimente speciale (luat amenzi de la padurari pentru aprins focul in padure si certat cu golanii care vin sa isi faca de cap in pestera mea). Cea de zi va consta, dupa tipicul pustnicesc, intr-o bucata de panza (100% silk, made in China) cu inflorituri, sau sa o fac animal print? Neah, sa zica lumea ca nu sunt pustnic ci Jane printesa junglei (carpatine) si sa ma acuze de tot felul de magarii perverse cautand furibunzi Tarzani (idiot personaj, nu stiu cum o fata educata de la oras ca Jane s-a uitat la pampalau' ala care probabil ca facea caca si pipi in fata ei). Cea de seara o fac din panza mai groasa fiindca o folosesc si iarna, cand gura pesterei va fi acoperita de un imens bulgare de zapada si eu am sa tip ca din gura de sarpe sa ma deszapezeasca naibii careva ca nu mai pot medita cu fata la luna si ei or sa imi strige prin megafon (provocand trei avalanse intr-o zi si ucigand sapte schiori tembeli hors-piste) ca iarna nu e ca vara si ca sa tac dracului din gura ca sperii pestii. Odata ce va veni primavara si love-is-in-the-fucking-air, caprioarele si iepurasii or sa vina sa si-o ....in fata pesterii mele si eu am sa ii gonesc ca pe duhuri rele ce sunt, pieriti ispitelor, bine ca se inmultesc iepurii in loc sa se inmulteasca pustnicii...aaa...voiam sa zic intelectualii. Odata cu trecerea timpului, oamenii vor afla de mine si vor veni in pelerinaj....si s-a dus dracului intimitatea si pustnicia, iar o dam in golanii, mama de ce pestera frumoasa ai, mama da ce misto miroase la tine in pestera, nu vrei sa facem meditatii spirituale impreuna, nu ti-e dor si tie de un pahar bun de vin, ce naiba, nu te-ai saturat de mere padurete? Si o sa vina dr. Cristian Andrei sa ma analizeze si incerce sa ma conviinga ca sunt gay si de aia stau eu prin pesteri de una singura in loc sa zburd vesela prin toate paturile care mi se deschid si atunci o sa vina si TV-ul sa faca reality show despre pustnicia mea de nu mai pot sa ma duc nici la toaleta (am uitat sa va zic ca mi-am montat o toaleta ecologica din aia, doar nu era sa fac in padure) fara pelerina. Si o sa imi dea un bou cate o sarcina in fiecare saptamana, cum puii mei s-a ajuns la asta, eu am plecat sa scap de voi si voi imi stricati l'avenir spirituel, mama voastra de parveniti, plecati si atunci am sa le pravalesc masina cu antena in prapastie sa cada peste caprele primarului din satul din vale, da-le dracului ca aia mare stie toata lumea ca e o parasuta, se tine cu prefectul si aia mica e membra MISA, deh, aschia nu sare departe de trunchi, dar nici asta nu o sa imi aduca linistea si o sa vina Politia sa ma acuze ca am comis (2 reporteri+ machieuza+ soferul+ doua capre+2 cameramani+ dr. Cristian Andrei care nu mai voia sa plece din pestera mea=) 9 crime odioase si sa imi puna banda galbena la gura pesterii, sa imi faca un simulacru de proces, "mai copii, linistiti-va, haideti sa discutam", ba mai mult, o sa imi puna in carca si aia 7 mameluci de schiori morti in avalansa declansata de unitatile de deszapezire de fapt de Basescu care a icnit silogismul de o genialitate incontestabila iarna e frig, vara e cald, iarna nu e ca vara. Si uite asa, din pustnic, ajung criminal in serie, or sa imi analizeze profilul psihologic si oala de noapte (pe gerurile alea ingheta usa la WC) si or sa stabileasca ca singura pedeapsa posibila pentru mine e moartea prin urmarirea pana la epuizare a serialului despre Vali Vijelie si Viorica din Clejani. Moartea va fi dureroasa psihologic vorbind, intai imi vor amorti picioarele si paralizia va urca din ce in ce mai sus, cuprinzand in final nervii frenici cu paralizia diafragmei si deci imposibilitatea de a mai respira, dar nu inainte de a trece printr-o faza intermediara in care o sa dau din gura pe muzica celor doi imitand involuntar gestul care i-a facut celebri si bogati. Pe post de epitaf, o sa scrie pe piatra mea funerara " consumul excesiv de play-back in orice domeniu al vietii dauneaza grav sanatatii".

In lumea proceselor de malpraxist corecte si incorecte, in lumea in care avocatii ii pandesc la usa pe doctori, Michael Jackson a fost desfigurat de medici. Ironic, nu ? Ma intreb cum de nici un avocatel nu s-a sesizat la asa un caz proeminent si evident pe cand se sesizeaza la toate prostiile.

Unde se duc cuvintele mici care au ramas in urma unei povesti ? Raman razlete prin lume, cu bocceluta in spinare, poate-poate le infiaza cineva? Dar cine mai are nevoie de ele ? Nu se mai lipesc nici de unde au plecat si nici in alta parte. Se aduna poate undeva, alaturi de obiceiurile ramase si ele orfane. Mi le imaginez desprinzandu-se de trupul din care au crescut si plecand triste. Ce soarta ingrata pentru ele, sa fie ignorate pentru tot restul vietii, sa fie discriminate de cuvintele noi, sa fie supuse conspiratiei tacerii, sa nu mai fie rostite niciodata sau daca din greseala cineva le rosteste sa fie repede categorisite drept nepotrivite. Ce nedreptate sa fie folosite pe termen limitat desi ele vin cu viata lunga ! Si cat de imposibil e alt destin pentru ele !

Tacerea cea mai grea e cea cauzata de intrebari grele nerostite si de cuvinte mici pe picior de plecare.

"Cu glasul intunecat/ Cu aerul imbufnat"

Lu' D i-a murit un unchi. Dumnezeu sa-l ierte ! In urma lui au ramas niste medicamente pe care nu a mai apucat omul sa le ia. Printre acestea, Xanax. Antidepresiv, anxiolitic. Ce face D ? Il bea cu o bere, in amintirea unchiului pierdut. Daca ii ramanea Viagra ce faceai, maaa ?

Madam functionara mi-a mai cerut o hartie scumpa si complet inutila "numai ca sa fie".

PS: nu e un post despre marea inselatorie mondiala "gripa aviara"

Dupa sapaturi arheologice anevoioase, mi-am gasit rochia rosie considerata pierduta pentru vecie. Sunt exaltata de-a dreptul ! Simteam nevoia sa va impartasesc treaba asta...

Desi incerc cu putere, nu pot, pur si simplu NU POT sa imi reprim un gand tragi-comic ce imi revine obsesiv de cate ori o vad cu cutia milei in brate, asteptand sa pice ploconul: vad atunci circurile de altadata, "incredibil dar adevarat", "veniti sa vedeti femeia cu barba", "veniti sa il vedeti pe omul-lup", "numar nemaipomenit de contorsionism", "dresura de lei fiorosi", circuri prafuite si peticite cu magicieni pricajiti invesmantati in mantii roase de molii, cu trapeziste cu picioare scurte si groase, fardate sa nu se vada oboseala si saracia, impodobite cu bijuuri de plastic. La intrarea in cortul circului, sta un pitic cu un cosulet in mana, incasand banii de bilet. "Incredibil, dar adevarat, asta seara veti vedea un numar de magie uimitor. Cum, nu vedeti? Aaa..fericiti cei care cred fara sa vada ! "
Mi se pare totul prafuit, avem nevoie de reforma in Crestinism. De un suflu nou. Nu ma mai satisface ce am acum, vreau altceva, vreau crestinismul de la inceput, ii vreau pe gnostici. Vreau sa ramana o singura porunca: Iubeste. Liber, neconditionat, neconfirmat de nici o autoritate.

Wow, ce fericire, i'm master and commander of my domain !

Ea: da, si io tre sa ma duc sa curat cartofii...

Deci, cum sa va explic : eram in intersectia de la Universitate, aveam cam5-10 km/h ca ma apropiam de semafor si deodata simt o bufnitura. Ma uit buimaca si ingrozitor de speriata si o vad pe una care in incercarea de a trece strada pe la ilegal s-a izbit de portiera din spate a masinii mele pe care nu a vazut-o fiindca cica "e stresata ca are examen". Am zis ca mor de sperietura, din fericire nu s-a intamplat nimic si oricum, ea intrase in mine. Am fost accidentata de un pieton !

Cand ma gandesc la cate lucruri nebunesti am facut numai ca sa fiu "normala" mi se face rau.

Clar, nu sunt un om al timpului meu. Greu de suportat, greu de iubit.

Daca as avea o gradina numai a mea, din mai pana in septembrie....nu-i asa ?

E bine de stiut: pastilutele alea pentru memorie se iau si ele intr-o anumita doza. Azi am uitat ca luasem 2 si am mai luat inca 2. Am mai luat si din alea pentru energie si tinere de minte (am uitat cum le zice, parca Macca sau Baraka; nu, baraka e pentru tuse si energie; sau nu, maca e pentru fertilitate) si pe la ora 16 bataiam pe scaun la BCU ca atinsa de ADHD (boala care se manifesta mai ales prin incapasitatea de a sta locului, va mai povestesc eu despre ea si cum o supradiagnosticheaza americanii, de isi indoapa copiii cu ritalina pana ii fac buimaci, numai fiindca zic profesorii de la scoala ca nu sunt atenti la ora). Asa. Unde eram ? Am mancat un sandwitch si niste orez deci clar m-am supraalimentat, am baut si o cola, ceea ce nu obisnuiesc si am lasat balta bunatate de Lombalgie, puii mei, care o fi bagat porcaria aia in programa. Imi zboara mintea intr-o mie de directii si vreau vreau vreau sa plec cateva zile din Bucuresti pour l'amour de Dieu !

De ce puii mei legile din Romania difera in functie de cine se afla de la ghiseu ? Si mai rau, la aceeasi persoana difera "interpretarea" legii in functie de toanele in care se gaseste.

3. agresivitatea in familie. Trebuie implementata adanc in constiinta oamenilor ca violenta in familie este o forma de sclavagism. Si glumind pe tema asta niciodata nu vom ajunge la un rezultat pozitiv.

Enfait, cel mai important a asta: toate cele de mai sus trebuie sa vina de la sine si sa fie acoperite de senzatii placute si de iubire. Singurul liant valabil. Restul- e bun/buna, frumos/frumoasa, destept/desteapta, ne place opera, ii adoram pe Vadim si pe Becali- nu sunt decat acadele ce dureaza putin daca nu le acopera Iubirea. E magie, ce v-am spus eu !

15 Mai 20:00
intrare libera, Casa de cultura a studentilor, Bucuresti.


Rotonda
Dezbaterea cu titlul: "Plagiatul la români" si lansarea volumului "Istoria plagiatului în cultura europeana" de Georges Maurevert, Ed. Floare Albastra, 2006.
Muzeul Literaturii Romane, 17 mai, ora 14:00.

In fata Ateneului e o expozitie de barci/barcute/yachturi/salupe si marinaritze (pentru fete de ce nu sunt adusi si capitani de marina?) . Poate e doar impresia mea, dar cand trec pe acolo parca miroase a apa statuta...

" Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l'Orient, ou tout est pris a la legere" . Aceste e motto pentru splendida carte a lui Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche si ii apartine lui Raymond Poincare. "Face parte din pledoaria procesului de la Bucuresti al fraudelor comise cu prilejul concesiunilor de cai ferate, proces in care R. Poincare a fost avocatul companiei concesionare austriece".

Avem neurochirurgi recunoscuti pe plan mondial, in spitalele noastre se opereaza mii de hernii de disc (hernia de disc e denumita "painea neurochirurgului"), mii de cazuri rezolvate favorabil si bou' de Basescu, contaminat de mentalitatea iatrofobica periferica atat de tipic romaneasca, se duce sa se opereze la Viena. Adica transmite poporului roman deja bombardat de presa de scandal acelasi mesaj care deja a devenit leitmotiv: nu am incredere in medicii din Romania. Pacat, de la un sef de stat aveam pretentii mai mari.

Nu am descoperit autorul.

Eram foarte iritata din cauza asta (fiindca ratam cursul) si in acelasi timp ma umfla rasu' .

Va amintiti de copacii care naparlaesc ? Ei bine, am descoperit de unde provin petalele : de la castani.

De cand are cineva dreptul sa puna in discutie o hotarare personala si irevocabila ? Isi simt jignita moralitatea ? Sa fac ceva pe moralitatea voastra, ipocritilor ! Inca nu ati aflat ca viata e prea scurta ca sa poata fi irosita in felul asta ?

Pasiunea de mahala, cearta meschina, vecinatatea prea intima ca sa mai poti ramane discret au incarcat casele de istorie omeneasca.

Inimioare imense ? Cu ce naiba sa le asortezi ? Doar nu o sa imi transform casa intr-un budoire roz mirosind a poudre.

Am totusi o scapare: ador poezia.

HIM-Join me

Azi nu am fost prea eficienta. Cred ca a inceput de aseara, cand am intrat brusc intr-un soi de melancolie blegoasa. Putain, cat vreau sa treaca perioada asta !

Stiu ca e un cliseu insa trebuie sa va marturisesc: ador barbatii in uniforma (exclus uniformele de la salubrizare si cele de medici, de care sunt satula pana peste ochi; aa...si nici alea impotriva contaminari). Cea mai sexy uniforma e aia de capitan de marina (asa ii zice?) urmata indeaproape de sutana preoteasca (catolica).

Acum fac o mica pauza de cafea, preparata de data asta cu zahar brun si aromat, si ma pregatesc sa plec la BCU. Sper sa va distrati si voi macar pe jumatate cat m-am amuzat eu azi. Si sa ascultati Rossini :-).

Azi m-a intrebat D daca Adam avea buric. Evident, nu. Si am avut o revelatie. Poate ca au mai avut-o si altii fiindca mi se pare cat se poate de logica. Buricul e stigmatul pacatului primordial. Odata cu alungarea din Eden, femeile au nascut in chinuri si bontul ombilical, contorsionat si innodat in mijlocul abdomenului e ramasita si martorul mut al tradarii. El trebuie ascuns si slavit in taina alcovului, ca un giuvaer rar ce nu se descopera pentru toata lumea.