sîmbătă, august 19, 2006
Balada politically corectului
S-au scris cateva articole interesante despre feminism (andressa, jen, boo). Nu vreau sa scriu si eu despre asta acum fiindca nu ma duce capul la aceasta ora pentru un subiect asa de vast. Ma gandeam insa la o aplicatie mai concreta, si anume la oferta de tandrete dintr-un cuplu. Am senzatia ca atat de departe s-a ajuns cu egalitatea incat oamenii isi refuza fericirea din motive de "politically corect". Vrem sa primim exact cat oferim si nu dam niciun gram mai mult decat primim. Ca intr-un troc corect. Imi dai o banita de grau, iti dau contravaloarea ei in tuica (a remplacer tuica si grau cu orice altceva). Poate ca unul vrea sa faca 10 pasi si asteapta doar unul in schimb. Poate ca, in libertatea lui de a alege, decide ca vrea sa dea mai mult si ca poate sa primeasca mai putin. Ce se intampla atunci cu noul animal urban ? Pai iese la iveala politicalu' corectu' si stabileste ca nu, el trebuie sa primeasca exact cat poate sa dea si ca atata timp cat primeste mai mult, se considera "nedreptatit" prin prea-plin si renunta. Rezultatul ? Nimeni nu e fericit. Nimeni nu va afla cum ar fi fost, nimeni nu ramane cu un sentiment placut. De ce? Din prea multa corectitudine care depaseste pragul de libertate individuala. Vrem amandoi ACUM acelasi lucru? Eu sunt pregatita sa imi asum riscurile eventuale? Da. Te vreau asa cum esti ? Da Imi esti drag? DA. Atunci de ce treci peste libertatea mea de a-mi asuma riscuri?
12:13 AM
19 Comentarii:
Foarte bine zis... Am fost de ambele parti, stiu ca nu e bine, si totusi... :)
Imi place postul asta-intr-adevar frumos gandit!
Felicitari! :)
Tema gandita si rasgandita ... am primit si ceva critici pentru abordarea mea "comerciala". :) Pe undeva cred in reciprocitate dar nu pot sa fac sa sune totul atat de rece si mecanicist. (Abordarea mea se aseamana mai mult de fapt, pentru cei ce m-au inteles, cu potrivirea pieselor de puzzle. Nu conteaza forma iregulata a marginilor a doua piese dar conteaza ca puse impreuna sa se potriveasca. Fiecare trebuie sa dea acolo unde celalalt are un gol. Nu exista nici numai oferta si nici numai cerere. Totul sta intr-o imbratisare fericita care sa desfiinteze spatiul lipsa "dureros".)
Rezultatul? Nimeni nu e fericit.
De ce, altfel sintem? Ia ziceti ma care sinteti fericiti, sa va vad si eu.
For one reason or another I find myself reluctant in thinking about this matter. So i say it's officially passe :P
The beauty of it all is that there is morale but there is (also) no rules, is there such thing as fair ? I hope we never get to that, negotiating what's fair.
It's predator against predator, and resting, and it's real life. There's some places where debate just isn't appropriate.
mie mi-a placut ce-a zis cineva odata " nu poti spune niciodata ca esti fericit , numai cand ai fost fericit " :(
oamenii nu fac ce vrei tu ma lulule numai pentru ca asa vrei tu in logica ta matematica ma.
cui ai pasa ca esti tu dispusa sa faci 10 pasi in libertatea ta de a alege si de a-ti asma riscurile, cand pentru mine se aplica libertatea mea de a ma durea undeva adica a nu-mi pasa?
de exemplu: iti "sunt" drag... bine, si ce daca, tu mie nu-mi esti.
TU faci 3 sau 5 pasi. EU ma p pe ei.
iar asta e libertatea mea.
...
in viata o mai ei si in freza, fara ca celalalt sa vrea musai sa ti-o dea in freza.
si nu-i vorba aicea de feminisme or masculisme, e vorba numa ca piesele de sah gandesc singure si tu nu esti marele maestru emerit care sa le struneasca.
si nici nu ai vrea.
...
in fine, zi asta e si nu mai consuma hartia.
"a te durea undeva" e o chestie gandita ? :) pentru ca daca e vorba de ALEGERE eu asa deduc ..ca tu ALEGI sa te doara undeva, automat "nesimtirea" asta este de fapt supusa unui act rational...ma intreb cum o sa fie cand n-o sa te mai doara ...cred ca foarte foarte dureros ( fara nici un fel de mishto ..)
referitor la tema.... Lulu, toate lucrurile frumoase si toate sentimentele nobile vor fi rasplatite mai devreme sau mai tarziu , remember ?:) si toti astia care aleg "sa-i doara undeva " si-o iau mai devreme sau mai tarziu rau de tot ..cunosc n cazuri...
ma bucur ca ati pornit controversele, asta era si ideea. E doar teorie aplicabila la scara larga.
:)) punctat bine dienthus. bravos.
eu, tu, lulu, vasile, maica tereza, nu conteaza cine... toti facem alegeri care ai dor pe unii si in acelasi timp ai fericesc pe altii.
dupa fapta si rasplata nu tine. si nu se aplica. doar tu crezi ca "astia ca mine" si-o iau in freza ... eu nu cred - pentru ca eu gandesc altfel decat tine.
"dupa fapta si rasplata" nu se aplica. pentru ca nu fac fapte rele sau bune - "eu" doar fac fapte. intelegi? ceea ce fac nu este rau, doar este.
ia exemplu: 2 pasi ai tai ma obliga la un pas. nu nega, sti ca ma obliga. e un mod meschin de a-mi fortza mersul. "eu" nu vreau sa merg in acea directie .. daca nu vreau? ce dracu ma obligi... nu-i ceva rau sa nu vreau. nu vreau, ce nu intelegi? e o alegere.
nimeni nu obliga pe nimeni. Daca nu vrei, nu mergi. Dar daca vrei, nu sta pe loc doar din scrupulul ca nu oferi la fel. Asta era ideea. Nici eu nu cred in "las' ca vede el/ea". Alegerile pe care le facem ne creaza viitorul si nu "blestemul ranitului".
dar cred ca inteleg ce a vrut sa zica dienush si anume ca daca se depaseste un "moment oportun" pentru unul (care poate sa nu fie acelasi si pentru celalalt fiindca, sa fim seriosi, sincronizare perfecta nu exista), timpul spala intensitatile sau intra in actiune mecanisme de reprimare/cicatrizare si atunci se pierde o ocazie. Pe care, daca o constientizezi, o regreti. Sau nu, depinde cat poti fi de bine cu tine insuti/insati.
Repet, nimeni nu obliga pe nimeni la nimic, asa cum unul are dreptul sa vrea sa faca 10 pasi, asa si celalalt poate face doar unul. Problema se naste cand cel cu 10 pasi cere mai mult si cel cu un pas nu vrea sa faca nimic desi ar avea resurse. Pana si un cort trebuie construit, dapai o relatie intre doi adulti. Lucrurile astea niciodata nu se construiesc de la sine, e imopsibil.
Frumos spus, da' vulnerabilitatea argumentatiei tale sta in faptul ca esti dispusa sa inlocuiesti tuica :)
PS Ce e aia "Trimiteţi un comentariu"? Mai intai copiii de pe scara mea, iar acum incepi sa-mi spui si tu "nenea"?
stai putin...nu ma refeream la tendinte de martirizare si nici scenarii hollywoodiene de vreun fel ... in fond nimanui nu-i place sa faca din viata intima un show(ma rog, unii poate ca da )...dar cum toti avem un simt al masurii si-al bunului simt ...care este diferit si-n aceeasi masura asemanator la majoritatea dintre noi cred ca esti capabil sa-ti dai seama cand partenera/partenerul investeste mai mult decat esti tu pregatit sa suporti/accepti...pornind de la premisa ca fiecare stie in mare cam ce vrea de la celalalt si daca constati o "nesincronizare" ai macar bunul simt si spune-i "fato/baiete imi pare rau dar nu merge...mai bine ne despartim acum decat mai tarziu, cand o sa-ti fie cu siguranta mai greu "..fair and square!!! DAR ...bineinteles ca in majoritatea cazurilor nu se intampla asa...1. pt ca de fapt habar nu avem pe ce lume ne aflam/ ce vrem de la celalalt/ sau ce vrem noi de la relatie 2. avem habar dar dintr-un impuls prelungit de sadism-curiozitate-pasivitate vrem sa vedem pana unde merge/cum reactioneaza celalalt in continuare 3. avem habar si incercam sa ne "jucam" cu celalalt experimentand situatii/atitudini etc cu scopul de a invata/perfectiona sau pur si simplu amuza... 4. avem habar dar ...pur si simplu nu ne pasa..indiferenta totala.."nesimtire".."egoism" ...5. avem habar dar avem alte interese din relatie (sex, bani, stil de viata etc) ..nush care din variantele de mai sus este mai grava, dar le-am intalnit in jurul meu pe toate...si puii mei ne mai plangem ca nu suntem fericiti...
ok, acu sa punem problema pe toate partile.
cand gandesc ca mine ... ai sa razi, imi dau dreptate. cand gandesc ca dienush, ai dau si lui dreptate... cine dracu n-are dreptate p'aicea io nu stiu.
deci cum ramane cu tuica ?
ca sa fiu in ton cu anonimul nr.1 citez : "What about us/ Well it was just for me" (Robbie Williams, "Sin, Sin, Sin") si asa pleca pe apa sambetei politically corect...core..
la naiba cu societatea asta moderna, ignorance is a bliss. dar cata vreme nu papam pastilute cu aroma si gust de ciorbita de burta si gratarel in loc de the real thing, ceva sperante tot mai 'este'. :-)
una dintre cele mai misto idei ale unei relatii este cea a compromisului. pentru ca asta inseamna sa faci tu 10 pasi si ea unul. apoi toti ne plangem ca o relatie ar trebui sa fie formata din compromisuri reciproce, io dau tuica, ea da graul, nici nu imi imaginez ce ar iesi.
dar compromisul ar trebui sa fie facut de unul singur, dezinteresat. pentru ca uneori chiar nu conteaza cat de bun ar fi graul pe langa tuica ta.
hehe... astea-s ipocrizii intelectuale. Avem domne pretentii, ca suntem oameni care papa toata ziua biscuiti si avem un tel in viata de a fi fericiti. Logica bunului simt intotdeauna trece prin stomac, iar in dragoste-i razbel curat.
multa intelepciune s`a scurs aici.
pacat ca nu`i loc aici de meditatie. unde e "ceva" intre 2 suflete logica isi ia vacanta de vara. cand s`o raspunde la intrebarile astea tot misterul, artele si alte produse derivate vor fi piese de muzeu.
deci pas
Trimiteţi un comentariu
<< Acasa